Claudia M. Diaconescu: ,,Învinge durerea, râzi cât se poate, căci tot la zi ajunge, și cea mai lungă noapte. „

Astăzi vă invit să o cunoaștem pe Claudia M. Diaconescu, o tânără autoare de 16 ani ce se află la început de drum, dar care are un potențial foarte mare.

Prima ei carte este ” Menajera ” pe care v-o sugerez din toată inima să o citiți.

Claudia ne-a răspuns cu bucurie la câteva întrebări, deci hai să vedem ce răspunsuri ne-a oferit.

MIA: Fiind o autoare la început de drum, poți să ne spui câteva lucruri despre tine pentru cei care nu au avut ocazia să te cunoască?

Claudia: M-aș descrie ca fiind o fire sociabilă, pozitivă și optimistă. Sunt o persoană foarte ambițioasă și determinată de fel. Nu pot tolera minciuna sau trădarea. Iubesc animalele și îmi place foarte mult să călătoresc.

MIA: Care a fost momentul în care scrisul a apărut în viața ta? Ce te-a derminat să te apuci de scris?

Claudia: Încă de mică m-a pasionat scrisul, dar simplul gând că mi-aș putea folosi imaginația într-un sens creativ și ideea că i-aș putea inspira pe alții m-a determinat să mă apuc într-adevăr de scris, lucru pe care și acum îl fac cu plăcere. Scrisul poate fi extrem de eliberator și relaxant. Nu aș renunța niciodată la asta.

MIA: De ce ar trebui oamenii să citească cartea ” Menajera ” ?
Claudia: Deși a fost scrisă la 12 ani iar în prezent nu mă mai identific cu mentalitatea de atunci, cartea reprezintă în continuare o bună distragere de la viață cotidiană, fiind plină de umor și faze amuzante care ar putea binedispune pe oricine se hotărăște să o citească.

MIA: În prezent lucrezi la o nouă carte?
Claudia: Da, dar recunosc că nu am ajuns prea departe cu ea, iar asta pentru că lucrez din greu și vreau să mă asigur că fiecare capitol va ieși cât se poate de bine.

MIA: Cum te visezi peste câțiva ani?
Claudia: Peste câțiva ani visez să ajung la studii în Franța la o facultate de limbi străine, să mă bucur din plin de viață făcând tot ce îmi place, și sper ca până atunci să am pe cineva alături de care să pot trăi o frumoasă poveste de dragoste.

MIA: Mai ai și alte pasiuni pe lângă scris?
Claudia: Imediat după scris se numără dansul, mai precis bellydance, care pentru mine este o adevărată artă, ce presupune multă muncă și dedicare. O altă mare pasiune de-a mea este înotul.

MIA: Care sunt autorii tăi preferați?

Claudia: Sunt mulți, dar primii care îmi vin în minte sunt Alexandre Dumas, John Green, Zoe Sugg și Georgiana Sandu.

MIA: Cum te-a influențat scrisul? Este vreo diferentă între Claudia cea după scris și Claudia cea dinainte de scris?
Claudia: Diferențe cu siguranță sunt între versiunea mea din trecut și cea de acum, dar nu știu dacă datorită scrisului. Nu m-am gândit niciodată dacă m-ar fi influențat vreodată în vreun fel, dar știu sigur că reprezintă o parte importantă din viața mea la care nu aș putea renunța niciodată.

MIA: De unde îți pot cumpăra doritorii cartea?

Claudia: Cartea nu se află nici în librării și nici nu se poate găsi pdf, așadar singura cale de a fi cumpărată este direct de la mine sau în unele cazuri, trimisă prin poștă cu plata ramburs la ridicarea coletului. Mai multe detalii despre asta pot oferi în privat.

MIA: Vrei să transmiți un mesaj cititorilor de pretutindeni?

Claudia: Dacă au un vis, oricât ar fi el de nebunesc, îi sfătuiesc să facă tot ce le stă în putință pentru a-l îndeplini. Și să nu renunțe atunci când dau de greu, știm cu toții că ceva cu adevărat bun nu vine niciodată ușor.

Bad romance – Heather Demetrios

Descrierea cărții:

Grace vrea să iasă. Să iasă afară din casă, de acolo de unde tatăl ei vitreg tună și fulgeră, paralizând-o de frică, iar mama ei o pune să frece noroi închipuit de pe podele. Să iasă din orășelul ei din California, prea mic pentru a-i cuprinde visurile despre o metropolă cu freamăt neîncetat. Să iasă din propria piele și să intre în cea a unui artist parizian, regizor din New York, orice, orice altceva, numai să nu mai fie speriată și singură.

Și iată-l pe Gavin: fermecător, talentat, adorat. Obsedat de control. Periculos. Atunci când Grace și Gavin se îndrăgostesc, Grace e convinsă că e prea minunat totul ca să mai fie și adevărat. Și totuși, nu are nici cea mai vagă idee că relația lor va deveni o închisoare din care îi va fi imposibil să scape.

De o intensitate emoțională apăsătoare și cu o neîndurătoare sinceritate, aceasta este povestea alunecării în întuneric și a revenirii în forța luminii: Bad Romance.

Titlu original: Bad romance

Autor: Heather Demetrios

Număr pagini: 394

An apariție: 2018

Editura: Herg Benet

Cartea „Bad Romance ” de Heather Demetrios e proaspăt tradusă și poate nu aveți curajul să o cumpărați din prima, dar vă asigur că merită.

” Așa începe cel mai groaznic an al vieții mele: într-o mașină Mustang cu geamuri aburite, alături de un băiat superb care plânge. „

Încă de când am citit aceste rânduri am fost ferm convisă că avea să fie o carte bună și așa a fost. Am terminat-o undeva în jurul orei 4 și ceva dimineața deoarece, efectiv, nu puteam să adorm știind că o pot termina până se luminează.

E genul de carte pe care o citești atunci când vrei să te detașezi de tot, iar cum eu am trecut printr-o perioadă mai grea din cauza stresului provocat de examenul de bacalaureat, aceasta a picat la fix.

” Bad romance ” ne-o prezintă pe Grace, elevă în clasa a XI-a, dar și pe membrii familiei ei: sora sa, Beth, care este studentă, pe tatăl său vitreg și pe mama ei, care este o persoană abuzivă ce este obsedată de curățenie și microbi.

Singura evadare a tinerei este liceul și scena de teatru, unde este ajutorul regizorului. Aceasta visează să ajungă în orașul care nu doarme niciodată, să fie un celebru regizor ce are prieteni grozavi și o viață interesantă.

Grace este îndrăgostită de trei ani, în secret, de Gavin, un adolescent fermecător și periculos ce cântă în trupa Evergreen și poartă pe cap, tot timpul, o pălărie sexy care îi sporește farmecul de băiat rebel.

Adolescenta continuă să îl admire până într-o zi, când se hotărăște să îi trimită o scrisoare la Brich Grove, un spital de ” nebuni „, unde Gavin ajunsese deoarece a încercat să se sinucidă.

La început, relația lor pare una promițătoare, devin din ce în ce mai apropiați, iar Grave îl folosește pe Gavin drept colacul ei de salvare pentru a uita de familia ei abuzivă.

Un lucru care mi-a plăcut foarte mult este faptul că, întreaga carte pare o scrisoare pe care autoarea i-o adresează lui Gavin.

” — Te simți mai bine ? mă întrebi după ce termini de cântat.

— Mă simt perfect, acum. Ești incredibil.

Tu râzi încet.

—Scoți tu chestiile astea la suprafață din mine. Tot ce e bun.”

Gavin Davies e isteț, știind să îi intre lui Grace pe sub piele, dar și că dragostea pe care aceasta i-o poartă o va face mereu pe aceasta să cedeze în fața lui. E manipulator, posesiv și obsedat să dețină controlul, iar Grace Carter îl iubește. Datorită acesteia vedem lumea prin ochii unei adolescente îndrăgostite și, sinceră să fiu, am rămas surprinsă că îl vedeam, în continuare, pe Gavin un băiat simpatic care își regreta greșelile de câte ori le comitea.

Din ansamblu, e ușor să ne dăm seama că relația dintre mama și tatăl ei vitreg, este imaginea lui Gavin și Grace în viitor.

” Ești ca un labirint. Nu știu cum să ies din tine, nu pot vedea unde sunt. E ca alergatul pe întuneric atunci când sunt cu tine. Mă simt prinsă într-o capcană. Oriunde întorc privirea, e o fundătură. Mă întorc în punctul din care am plecat. ”

Relația cu el devine toxică, o bombă pe cale să explodeze. O urmărește în permanență, îi impune reguli de a sta departe de sexul opus și îi citește jurnalul, așa că tânăra decide să se despartă de el, dar nu e deloc ușor să abandonezi o persoană care a fost refugiul tău timp de un an de zile.

” Nu ai idee cât de greu este să te iubesc. […]
Nu mai fi așa un copil.
Ești norocoasă că te iubesc atât de mult.
Te urăsc.
O să mă sinucid dacă te desparți de mine. ”

Grace începe să se îndoiască de visele ei, își pierde încrederea în sine și uită de fata care visează să ajungă la Universitatea din New York.

Deși prietenele ei cele mai bune, Natalie si Lyss, fostul iubit cu care lucrează și mai multe persoane îi spun neîncetat „desparte-te de el”, ea își pune, în continuare, speranța în el, care în cele din urmă e dată dracului.

„ Vii spre mine, cu pălărioara neagră împinsă pe ochi. Zâmbești când mă vezi și improvizezi câțiva pași de dans, pentru că e ziua pe care o așteptam amândoi atât. Dar o voi face cea mai urâtă zi din viața ta. Sunt plină de nervi, emoție, anxietate. Pentru prima dată, nu mai există însă o parte din mine care să te iubească, care să se bucure când te vede venind spre mine. Nu mai vreau să am de-a face cu tine, niciodată.

—Ce face fata mea ? mă întrebi când ajungi lângă mine.

Întorc capul și le văd pe prietenele mele. Mă fac să mă simt puternică, știind că ele sunt acolo pentru mine.

—Mă despart de tine. Aici, acum. Te rog, nu spune nimic. ”

Trebuie să fie oribil să realizezi că băiatul de care ai fost îndragostită, în secret, în toți anii de liceu a fost de fapt, o aparență, iar el nu a fost niciodată ceea ce credeai că poate să fie. Așadar, întotdeauna să vă ascultați prietenii adevărați.

Cartea mi s-a părut una tragică, dar cu un final care dă de înțeles că Grace a rămas cu sechele în urma relației cu Gavin, dar luptă să redevină cine era înainte de el și asta o face o eroină. Cartea reflectă realitatea. O recomand.

Pe data viitoare! ♡

Despre mine …

Iubesc să zâmbesc.

Iubesc să descoper povești noi.

Iubesc să călătoresc.

Iubesc liniștea.

Iubesc să citesc.

Iubesc ploile de vară.

Iubesc să iubesc.

Bună,

Mă numesc Mihaela, dar prietenii îmi spun Mia și sunt doar o altă fată, în plus, de 18 ani, care trăiește prin paginilor cărților. ♡