Clăbuc: „Măsura iubirii este să iubești fără masură”

Hei ❤

După câteva luni bune, în care am postat doar recenzii și poeme dragi sufletului meu, am revenit și cu un interviu prin care am încercat să aflu mici secrete despre autorul care ne-a acceptat cu drag invitația.

Acum ceva timp, prin intermediul unei prietene, l-am cunoscut pe Clăbuc, un tânăr scriitor ce tocmai își publicase prima sa carte, Sufletele celor Rătăciți. De atunci, am început să îl urmăresc în mediul online, unde este destul de activ, comunică cu fanii săi și își împărtășește pasiunile cu alții.

După cum mă știți, nu-mi plac introducerile foarte lungi. De aceea, vreau să îi mulțumesc lui Clăbuc că a acceptat să ne acorde acest interviu. ❤

Curioși de întrebări și răspunsuri? Păi, hai să le descoperim.

Mia: Fiind un autor la început de drum, poți să ne spui câteva lucruri despre tine pentru cei care nu au avut ocazia să te cunoască?

Clăbuc: Deși sunt practic la a doua lansare, fiind tot prima carte, pot spune că da, sunt la început de drum. Ce nu știu mulți despre mine este că sunt tipicar (ciudat pentru un artist, nu?), îmi plac activitățile casnice (ciudat din nou), să mă uit la desene… În general chestii care ar putea părea pentru unii „ăăăă… ai 25 de ani”. Îmi place eticheta asta de „ciudat” uneori. 😂

Mia: Care a fost momentul în care scrisul a apărut în viața ta?

Clăbuc: Să știi că zilele acestea stăteam în pat și mă întrebam: „Tu când ai simțit că scrisul este pentru tine?”. Și răspunsul a venit. Prima cochetare (vă anunț că urmează șoc) a fost în generală. Urmăream H2O: Adaugă apă. Eram așa fascinat de poveste și îmi doream să joc în serial, încât… am scris un scenariu de 52 de episoade despre povestea altor trei sirene. 😂
DA! Apoi, când am început facultatea, chemarea asta a fost mai puternică. Am luat un caiet studențesc albastru (îl am în cutia cu comori) și am scris primele personaje.

Mia: Ce te-a derminat să te apuci de scris?

Clăbuc: Chemarea. O nevoie inexplicabilă de a pune pe hârtie o lume care nu-mi oferea liniște și striga: „Vrem afară”. Asta am și făcut. Dar NICIODATĂ cu gândul să public. Nu am avut acest vis, știind că ce scriu este o poveste jurnal. Plus de asta eram varză cu gramatica (acum mi-am mai revenit, jur 😂).

Mia: Cum îți vizualizezi viitorul în ceea ce privește statutul de scriitor?

Clăbuc: Unul plin de povești. Lumea asta a magilor și ifriților nu s-a mulțumit cu ce mi-am propus și a „cerut” mai mult. Așa că mă văd scriind mult timp de-acum încolo.

Mia: De ce ar trebui oamenii să citească cartea Sufletele celor Rătăciți?

Clăbuc: Dacă e să las modestia deoparte, ar trebui să o citească pentru că am ales fantasy ca gen, dar personalizat. M-am „abătut” de la unele reguli ale genului tocmai să-mi pot lăsa amprenta. Este o poveste atipică, plină de personaje, întâmplări și schimbări care te vor frustra… dar și surprinde.

Cartea poate fi achiziționată de pe site-ul editurii Heydaybooks.

Mia: În prezent, lucrezi la o nouă carte? Dacă da, ne poți oferi ceva detalii?

Clăbuc: Recent am terminat de schițat firul poveștii următoarelor două cărți din „Legiunea lui Lilith” și vă spun că sunt tare mândru de ce a ieșit. Iar când îmi permite timpul, scriu și la o serie thriller (un alt gen care mă atrage).

Mia: Mai ai și alte pasiuni pe lângă scris?

Clăbuc: Practic actoria de pe clasa a doua, la modul în care am făcut parte din trupa școlii 10 ani (pe care eu am condus-o ultimii 4), iar de 6 ani sunt membru în trupa orașului. Îmi place să călătoresc, să alerg și să citesc, evident.

Pentru mai multe detalii despre proiectul din care face parte Clăbuc, apăsați aici.

Mia: Care sunt autorii tăi preferați?

Clăbuc: Citind-o pe Cassandra Clare m-a motiv să am curajul să scriu. Îmi place și de Jojo Moyes, Rachel Caine și Holly Black. De la noi din țară de Andrada Rezmuves, Florentina Pandelea și Florin Buharu. Sunt DEMENȚIALI!

Mia: Cum te-a influențat scrisul? Este vreo diferentă între Clăbuc – cel după scris și Clăbuc – cel dinainte de scris?

Clăbuc: Categoric. Clăbuc de acum este mai puternic, mai perseverent, puțin mai sensibil, dar determinat. Clăbuc cel vechi s-a sacrificat pentru cel nou.

Mia: Vrei să transmiți un mesaj cititorilor de pretutindeni?

Clăbuc: Luptați pentru ce iubiți. Strânge-ți din dinți și nu lăsați armele jos. Nu este satisfacție mai mare ca sentimentul de după luptă. Vă îmbrățișez!

Pe Clăbuc îl puteți contacta pe:

Zi frumoasă în continuare și plină de lecturi bune!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s